Pages

Insertia unui cateter de vena periferica




Insertia unui cateter de vena periferica presupune selectarea unui cateter adecvat, a unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfecatrea locului ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea cateterului si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa tratamentului pe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si constitutia fizica a pacientului.
Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile preferate de punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita.
Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate.
De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc de punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.

Cardiotonicele



Cardiotonicele
Digitalicele
-sunt glicozizi extraşi din plante;
-cresc forţa de contracţie a miocardului;
-scad frecvenţa ventriculară FV;
-se administrează în insuficienţă cardiacă, fibrilatie şi flutter atrial cu ritm rapid, tahicardie paroxistică supraventriculară

Forme de prezentare
-Digoxin, 1 cp.=0,25 mg. 1 fiolă=0,5 mg;
-Lantozid C, 1 drageu=0,25 mg;
-Deslanozid, 1 fiolă=4 mg/2ml

Reacţii adverse ale administrării cortizonului



 Forme de prezentare

-tablete (prednisone) , se administrează oral;
-soluţii injectabile:
-fiole (hemisuccinat de hidrocortizon), se administrează im, i.v, intraarticular, intrarahidian);
-flacoane (succinat de hidrocortizon);
-unguente;

Reacţii adverse:
-scăderea rezistenţei organismului la infecţii:
respectarea măsurilor de igienă a tegumentelor, mucoaselor, a lenjeriei de pat şi de corp a pacientului pentru prevenirea apariţiei infecţiilor locale
-creşterea secreţiei gastrice de HCl:

Efectele adverse ale tratamentului anticoagulant



       Scăderea capacităţii de coagulare a sângelui poate să atragă unele probleme de hemostaza (oprirea sângerarii). Echimozele apar mai usor în urma unor traumatisme minore, micile saâgerări se opresc mai greu, iar hemoragiile cauzate de alte afecţiuni, pot fi mai severe la persoanele aflate în tratament cu anticoagulante.

Exemple de anticoagulante
-Trombostopul (acenocumarol);
Tablete de 2 mg administrate oral;
sunt evitate administrarea de medicamente prin injecţii (risc de  sângerări, hematoame)
-Heparina:
fiole sau flacoane cu soluţie apoasă injectabilă conţinând 5000 u.i./ml;
se poate administra iv, sc, im;
acţiune imediată, de scurtă durată (4-8 ore)

Socul anafilactic



Şocul anafilactic– reacţie de hipersensibilitate imediată (tip I ) brutală, dramatică, cu prăbusire hemodinamică şi insuficientă respiratorie după intrarea în organism a oricărei substanţe, mai ales proteice, care provoacă eliberarea de mediatori chimici (histamina).

Cauzat de:
medicamente:
-peniciline si alte antibiotice;
-aspirină;
-AINS;
-Trimetoprim;
-substanţe de contrast etc.
-alimente şi aditivi:
-fructe de mare, peşte;
-soia, nuci;
-făină, lapte, ouă;
-nitraţi , nitriţi.

Cancerul ovarian



Cancerul ovarian
Tumori benigne
Chisturi non-neoplazice
Chisturi foliculare : foliculii se pot rupe determinand iritatie peritoneala acuta, se pot torsiona, producand infarctul ovarului sau al trompei si ovarului sau pot regresa spontan.
Chisturile corpului galben : aceste chisturi pot atinge dimensiun de 10 -11 cm. Se pot rupe determinand hemoragie severa si uneori colaps vascular prin pierdere de sange.
Simptimele si semnele fizice ale acestor chisturi le mimeaza pe cele ale sarcinii ectopice.
Endometrioamele : aceste reprezinta majoritatea ,, chisturilor ciocolatii’’ .
Tumori nefunctionale
Chistadenoamele : seroase au perete translucid, contin lichid clar. Frecvent au pedicol si pot torsiona conducand la dureri si infarct.
Mucinos : contine material vascos, gelatinos. Este mai putin probabil sa fie malgne  comparativ cu cele seroase.
Teratomul matur : tumori cu celule germinale . contin frecvent mase calcificate si uneori se pot observa pe  radiografiile abdominale dinti sau fragmente osoase.
Sindromul Meig : acesta se refeta la ascita cu hidrotorax observate in asociere  cu tumori ovariene cu elemente fibroase, de obicei fibroame. Acumularea de lichid se observa mai frecvent la fibroamele ovariene mai mari de 6 cm.
Tumori functionale
Tecoamele : de obicei secreta hormoni estrogeni, insa nu toate.
Tumori cu celule Stertoli-Leydig : au potential malign, se asociaza cu secretie de androgeni si masculinizare.
Struma Ovarii : acest termen se refera la prezenta de tesut tiroidian in ovar. Acest tesut poate sa produca uneori tabloul clinic de hipertitoidism.

Cancerul de san



Cancerul de san
Factori de risc
Factori de mediu : iradierea regiunii toracice, alimentarea bogata in proteine, grasimi, expunerea sanilor la radiatt UV, traumatisme mamare mici si repetate, alcoolul, stresul, contraceptivele orale (mai mult de 10 ani).
Factori endogeni : varsta (45-49 ani) si al 2 lea varf 60-69 ani, menarha precoce (12 ani), menopauza tardiva (dupa 55 ani), nuliparitatea, obezitatea, tumori benigne mamare (fibroadenomul), deficite imune, excesul de estrogeni.